For the Chief Musician; after the manner of Jeduthun. A Psalm of David.

1 My soul waiteth in silence for God only:

From him cometh my salvation.

2 He only is my rock and my salvation:

He is my high tower; I shall not be greatly moved.

3 How long will ye set upon a man,

That ye may slay him, all of you,

Like a leaning wall, like a tottering fence?

4 They only consult to thrust him down from his dignity;

They delight in lies;

They bless with their mouth, but they curse inwardly. [Selah

5 My soul, wait thou in silence for God only;

For my expectation is from him.

6 He only is my rock and my salvation:

He is my high tower; I shall not be moved.

7 With God is my salvation and my glory:

The rock of my strength, and my refuge, is in God.

8 Trust in him at all times, ye people;

Pour out your heart before him:

God is a refuge for us. [Selah

9 Surely men of low degree are vanity, and men of high degree are a lie:

In the balances they will go up;

They are together lighter than vanity.

10 Trust not in oppression,

And become not vain in robbery:

If riches increase, set not your heart thereon.

11 God hath spoken once,

Twice have I heard this,

That power belongeth unto God.

12 Also unto thee, O Lord, belongeth lovingkindness;

For thou renderest to every man according to his work.

1 (Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui David.) Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; dela El îmi vine ajutorul.

2 Da, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina.

3 Pînă cînd vă veţi năpusti asupra unui om, pînă cînd veţi căuta cu toţii să -l doborîţi ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?

4 Da, ei pun la cale să -l doboare din înălţimea lui: le place minciuna; cu gura binecuvintează, dar cu inima blastămă. -

5 Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci dela El îmi vine nădejdea.

6 Da, El este Stînca şi Ajutorul meu, Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.

7 Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea; în Dumnezeu este stînca puterii mele, locul meu de adăpost.

8 Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. -

9 Da, o nimica sînt fiii omului! Minciună sînt fiii oamenilor! Puşi în cumpănă toţi la olaltă, ar fi mai uşori decît o suflare

10 Nu vă încredeţi în asuprire, şi nu vă puneţi nădejdea zădarnică în răpire; cînd cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.

11 Odată a vorbit Dumnezeu, de două ori am auzit că ,,Puterea este a lui Dumnezu.``

12 A Ta, Doamne, este şi bunătatea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.