1 I will sing to my well-beloved a song of my beloved touching his vineyard: My well-beloved had a vineyard upon a fruitful hill. 2 And he dug it, and gathered out the stones thereof, and planted it with the choicest vine; and he built a tower in the midst of it, and also hewed out a winepress therein; and he looked that it should bring forth grapes, but it brought forth wild grapes. 3 And now, inhabitants of Jerusalem and men of Judah, judge, I pray you, between me and my vineyard. 4 What was there yet to do to my vineyard that I have not done in it? Wherefore, when I looked that it should bring forth grapes, brought it forth wild grapes? — 5 And now, let me tell you what I am about to do to my vineyard: I will take away its hedge, and it shall be eaten up; I will break down its wall, and it shall be trodden under foot; 6 and I will make it a waste — it shall not be pruned nor cultivated, but there shall come up briars and thorns; and I will command the clouds that they rain no rain upon it. 7 For the vineyard of Jehovah of hosts is the house of Israel, and the men of Judah the plant of his delight: and he looked for justice, and behold, blood-shedding; for righteousness, and behold, a cry.

8 Woe unto them that add house to house, that join field to field, until there is no more room, and that ye dwell yourselves alone in the midst of the land! 9 In mine ears Jehovah of hosts hath said, Many houses shall assuredly become a desolation, great and excellent ones, without inhabitant. 10 Yea, ten acres of vineyard shall yield one bath, and a homer of seed shall yield an ephah. 11 Woe unto them that, rising early in the morning, run after strong drink; that linger till twilight, till wine inflameth them! 12 And harp and lyre, tambour and flute, and wine are in their banquets; but they regard not the work of Jehovah, nor do they see the operation of his hands. 13 Therefore my people are led away captive from lack of knowledge, and their nobility die of famine, and their multitude are parched with thirst. 14 Therefore doth Sheol enlarge its desire, and open its mouth without measure; and her splendour shall descend into it, and her multitude, and her tumult, and all that is joyful within her. 15 And the mean man shall be bowed down, and the great man brought low, and the eyes of the lofty shall be brought low; 16 and Jehovah of hosts shall be exalted in judgment, and the holy ·God*GodHebrew: El hallowed in righteousness. 17 And the lambs shall feed as on their pasture, and the waste places of the fat ones shall strangers eat.

18 Woe unto them that draw iniquity with cords of vanity, and sin as with cart-ropes! 19 who say, Let him hasten, let him speed his work, that we may see it; and let the counsel of the Holy One of Israel draw nigh and come, that we may know it! 20 Woe unto them who call evil good, and good evil; who put darkness for light, and light for darkness; who put bitter for sweet, and sweet for bitter! 21 Woe unto them that are wise in their own eyes, and intelligent in their own esteem! 22 Woe unto them that are mighty for drinking wine, and men valiant to mix strong drink; 23 who justify the wicked for a bribe, and turn away the righteousness of the righteous from them! 24 Therefore as a tongue of fire devoureth the stubble, and dry grass sinketh down in the flame, their root shall be as rottenness, and their blossom shall go up as dust; for they have rejected the law of Jehovah of hosts, and despised the word of the Holy One of Israel. 25 Therefore is the anger of Jehovah kindled against his people, and he hath stretched out his hand against them and hath smitten them; and the mountains trembled, and their carcases are become as dung in the midst of the streets. For all this his anger is not turned away, and his hand is stretched out still. 26 And he will lift up a banner to the nations afar off, and will hiss for one from the end of the earth; and behold, it will come rapidly and lightly. 27 None among them is weary, none stumbleth; they slumber not, nor sleep; none hath the girdle of his loins loosed, nor the thong of his sandals broken; 28 their arrows are sharp, and all their bows bent; their horses' hoofs are reckoned as the flint, and their wheels as a whirlwind. 29 Their roaring is like a lioness, they roar as the young lions; yea, they growl, and snatch the prey, and carry it away safe, and there is none to deliver; 30 and they shall roar against them in that day like the roaring of the sea. And if one look upon the earth, behold darkness and distress, and the light is darkened in the heavens thereof.

1 Voi cânta Preaiubitului meu cântarea Preaiubitului meu despre via*Ps. 80:8.Cânt. 8:12. Cap. 27:2.Ier. 2:21.Mat. 21:33.Marcu 12:1.Luca 20:9. Lui. Preaiubitul meu avea o vie pe o câmpie foarte mănoasă. 2 I-a săpat pământul, l-a curățit de pietre și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde*Deut. 32:6. Cap. 1:2,3. că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3 „Acum dar", zice Domnul, „locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați*Rom. 3:4. voi între Mine și via Mea! 4 Ce aș mai fi putut face viei Mele și nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă așteptam să facă struguri buni? 5 Vă voi spune însă acum ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa*Ps. 80:12. zidul, ca să fie călcată în picioare; 6 o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată; spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor să nu mai plouă peste ea." 7 Via Domnului oștirilor este casa lui Israel, și bărbații lui Iuda sunt vița pe care o iubea. El se aștepta la judecată și, când colo, iată sânge vărsat! Se aștepta la dreptate și, când colo, iată strigăte de apăsare! 8 Vai de cei ce înșiră casă*Mica 2:2. lângă casă și lipesc ogor lângă ogor, până nu mai rămâne loc și locuiesc în mijlocul țării! 9 Iată*Cap. 22:14. ce mi-a descoperit Domnul oștirilor: „Hotărât, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari și frumoase nu vor mai fi locuite. 10 Chiar zece pogoane de vie nu vor da decât un bat*Ezec. 45:11. și un omer de sămânță nu va da decât o efă." 11 Vai*Prov. 23:29,30.Ecl. 10:16. Vers. 22. de cei ce dis-de-dimineață aleargă după băuturi amețitoare și șed până noaptea târziu și se înfierbântă de vin! 12 Harpa*Amos 6:5,6. și alăuta, timpanul, flautul și vinul le înveselesc ospețele, dar nu iau seama la lucrarea*Iov 34:27.Ps. 28:5. Domnului și nu văd lucrul mâinilor Lui. 13 De aceea*Osea 4:6., poporul meu va fi dus pe neașteptate*Cap. 1:3.Luca 19:44. în robie; boierimea lui va muri de foame și gloata lui se va usca de sete. 14 De aceea își și deschide Locuința morților gura și își lărgește peste măsură gâtlejul, ca să se coboare în ea măreția și bogăția Sionului, cu toată mulțimea lui gălăgioasă și veselă. 15 Și astfel, cei mici vor fi doborâți*Cap. 2:9,11,17., cei mari vor fi smeriți și privirile trufașe vor fi plecate. 16 Dar Domnul oștirilor va fi înălțat prin judecată și Dumnezeul cel sfânt va fi sfințit prin dreptate. 17 Acolo vor paște mieii ca pe imașul lor și păstorii pribegi vor mânca moșiile prăpădite ale bogaților*Cap. 10:16.. 18 Vai de cei ce trag după ei nelegiuirea cu funiile minciunii și păcatul, cu șleaurile unei căruțe 19 și zic*Cap. 66:5.Ier. 17:15.Amos 5:18.2 Pet. 3:3,4.: „Să-Și grăbească, să-Și facă iute lucrarea, ca s-o vedem! Să vină odată hotărârea Sfântului lui Israel și să se aducă la îndeplinire, ca s-o cunoaștem!" 20 Vai de cei ce numesc răul bine și binele, rău, care spun că întunericul este lumină și lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceață și dulceața, în loc de amărăciune! 21 Vai de cei ce se socotesc înțelepți*Prov. 3:7.Rom. 1:22;12:16. și se cred pricepuți! 22 Vai*Vers. 11. de cei tari când este vorba de băut vin și viteji când este vorba de amestecat băuturi tari, 23 care scot*Prov. 17:15;24:24. cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24 De aceea, cum*Exod 15:7. mistuie o limbă de foc miriștea și cum arde flacăra iarba uscată, tot așa ca putregaiul le va fi rădăcina*Iov 18:16.Osea 9:16.Amos 2:9. lor și floarea li se va risipi în vânt ca țărâna, căci au nesocotit Legea Domnului oștirilor și au disprețuit Cuvântul Sfântului lui Israel. 25 De*2 Împ. 22:13,17. aceea Se și aprinde Domnul de mânie împotriva poporului Său, Își întinde mâna împotriva lui și-l lovește de se*Ier. 4:24. zguduie munții și trupurile moarte stau ca noroiul în mijlocul ulițelor. Cu*Lev. 26:14. Cap. 9:12,17,21;10:4. toate acestea, mânia Lui nu se potolește și mâna Lui este încă întinsă. 26 El*Cap. 11:12. ridică un steag popoarelor îndepărtate și le fluieră*Cap. 7:18. de la un capăt*Deut. 28:49.Ps. 72:8.Mal. 1:11. al pământului: și iată-le, vin*Ioel 2:7. repede și ușor. 27 Niciunul nu este obosit, niciunul nu șovăie de oboseală, niciunul nu dormitează, nici nu doarme; niciunuia nu i se descinge brâul*Dan. 5:6. de la mijloc, nici nu i se rupe cureaua de la încălțăminte. 28 Săgețile*Ier. 5:16. lor sunt ascuțite și toate arcurile, încordate; copitele cailor lor parcă sunt cremene și roțile carelor lor parcă sunt un vârtej. 29 Răcnesc ca niște lei, mugesc ca niște pui de lei, sforăie și apucă prada, o iau cu ei, și nimeni nu vine în ajutor. 30 În ziua aceea, va fi asupra lui Iuda un muget, ca mugetul unei furtuni pe mare; uitându-se*Cap. 8:22.Ier. 4:23.Plâng. 3:2.Ezec. 32:7,8. la pământ, nu vor vedea decât întuneric și strâmtorare, iar lumina se va întuneca în norii lui.