1 Keep silence before me, islands; and let the peoples renew their strength: let them come near; then let them speak: let us draw near together to judgment. 2 Who raised up from the east him whom righteousness calleth to its foot? He gave the nations before him, and caused him to have dominion over kings; he gave them as dust to his sword, as driven stubble to his bow. 3 He pursued them, he passed on in safety, by a way he had never come with his feet. 4 Who hath wrought and done it, calling the generations from the beginning? I, Jehovah, the first; and with the last, I am HE. 5 The isles saw it, and feared; the ends of the earth trembled: they drew near, and came. 6 They helped every one his neighbour, and each said to his brother, Take courage. 7 And the artizan encouraged the founder, he that smootheth with the hammer him that smiteth on the anvil, saying of the soldering, It is good; and he fasteneth it with nails, that it be not moved. 8 But thou, Israel, my servant, Jacob, whom I have chosen, the seed of Abraham, my friend 9 — thou whom I have taken from the ends of the earth, and called from the extremities thereof, and to whom I said, Thou art my servant, I have chosen thee and not rejected thee,

10 — Fear not, for I am with thee; be not dismayed, for I am thy God*GodHebrew: Elohim I will strengthen thee, yea, I will help thee, yea, I will uphold thee with the right hand of my righteousness. 11 Lo, all that are incensed against thee shall be ashamed and confounded; they that strive with thee shall be as nothing, and shall perish. 12 Thou shalt seek them, and shalt not find them — them that contend with thee; they that war against thee shall be as nothing, and as a thing of nought. 13 For I, Jehovah, thy God*GodHebrew: Elohim hold thy right hand, saying unto thee, Fear not; I will help thee. 14 Fear not, thou worm Jacob, ye men of Israel; I will help thee, saith Jehovah, and thy Redeemer, the Holy One of Israel. 15 Behold, I have made of thee a new sharp threshing instrument having double teeth: thou shalt thresh and beat small the mountains, and shalt make the hills as chaff; 16 thou shalt fan them, and the wind shall carry them away, and the whirlwind shall scatter them; and thou shalt rejoice in Jehovah, thou shalt glory in the Holy One of Israel. 17 The afflicted and the needy seek water, and there is none; their tongue faileth for thirst: I, Jehovah, will answer them, I, the God*GodHebrew: Elohim of Israel, will not forsake them. 18 I will open rivers on the bare heights, and fountains in the midst of the valleys; I will make the wilderness into a pool of water, and the dry land into water-springs. 19 I will give in the wilderness the cedar, acacia, myrtle, and oleaster; I will set in the desert the cypress, pine, and box-tree together; 20 that they may see, and know, and consider, and understand together, that the hand of Jehovah hath done this, and the Holy One of Israel hath created it.

21 Produce your cause, saith Jehovah; bring forward your arguments, saith the King of Jacob. 22 Let them bring them forward, and declare to us what shall happen: shew the former things, what they are, that we may give attention to them, and know the end of them; — or let us hear things to come: 23 declare the things that are to happen hereafter, that we may know that ye are gods; yea, do good, or do evil, that we may be astonished, and behold it together. 24 Behold, ye are less than nothing, and your work is of nought; an abomination is he that chooseth you. ... 25 I have raised up one from the north, and he shall come, — from the rising of the sun, he who will call upon my name; and he shall come upon princes as on mortar, and as the potter treadeth clay. 26 Who hath declared it from the beginning, that we may know? and beforetime, that we may say, It is right? Indeed, there is none that declareth; no, none that sheweth; no, none that heareth your words. 27 The first, I said to Zion, Behold, behold them! and to Jerusalem, I will give one that bringeth glad tidings. 28 And I beheld, and there was no man; even among them, — and there was no counsellor, that, when I asked of them, could answer a word. 29 Behold, they are all vanity, their works are nought, their molten images are wind and emptiness.

1 „Tăceți*Zah. 2:13., ostroave, și ascultați-Mă! Să-și învioreze popoarele puterea, să înainteze și să vorbească! Să ne apropiem și să ne judecăm împreună. 2 Cine a ridicat de la*Cap. 46:11. răsărit pe acela pe care, în neprihănirea Lui, îl cheamă să calce pe urmele Lui? Cine îi supune*Gen. 14:14. Vers. 25. Cap. 45:1. neamuri și împărați? Cine le face sabia praf și arcul, o pleavă luată de vânt? 3 El îi urmărește, merge în pace pe un drum pe care n-a mai călcat niciodată cu piciorul lui. 4 Cine*Vers. 26. Cap. 44:7;46:10. a făcut și a împlinit aceste lucruri? Acela care a chemat neamurile de la început, Eu, Domnul, Cel*Cap. 43:10;44:6;48:12.Apoc. 1:17;22:13. dintâi și Același până în cele din urmă veacuri. 5 Ostroavele văd lucrul acesta și se tem, capetele pământului tremură: se apropie și vin. 6 Se*Cap. 40:19;44:12. ajută unul pe altul și fiecare zice fratelui său: ‘Fii cu inimă!’ 7 Lemnarul*Cap. 40:19. îmbărbătează pe argintar; cel ce lustruiește cu ciocanul îmbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zicând despre îmbinare: ‘Este bună’, și țintuiește idolul în cuie ca*Cap. 40:20. să nu se clatine. 8 Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove, pe care te-am ales*Deut. 7:6;10:15;14:2.Ps. 135:4. Cap. 43:1;44:1., sămânța lui Avraam, prietenul*2 Cron. 20:7.Iac. 2:23. Meu, 9 tu, pe care te-am luat de la marginile pământului și pe care te-am chemat dintr-o țară depărtată, căruia ți-am zis: ‘Tu ești robul Meu, te aleg și nu te lepăd’, 10 nu*Vers. 13,14. Cap. 43:5. te teme, căci*Deut. 31:6,8. Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare. 11 Iată, înfruntați și acoperiți de rușine*Exod 23:22. Cap. 45:24; 60:12.Zah. 12:3. vor fi toți cei ce sunt mâniați pe tine; vor fi nimiciți și vor pieri cei ce ți se împotrivesc. 12 Îi vei căuta, și nu-i vei mai găsi pe cei ce se certau cu tine; vor fi nimiciți, vor fi pierduți cei ce se războiau cu tine. 13 Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: ‘Nu*Vers. 10. te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor! 14 Nu te teme de nimic, viermele lui Iacov și rămășiță slabă a lui Israel, căci Eu îți vin în ajutor’, zice Domnul, ‘și Sfântul lui Israel este Mântuitorul tău.’ 15 Iată, te fac*Mica 4:13.2 Cor. 10:4,5. o sanie ascuțită, nouă de tot, cu mulți dinți; vei zdrobi, vei sfărâma munții și vei face dealurile ca pleava. 16 Le vei vântura*Ier. 51:2. Cap. 45:25. și le va lua vântul și un vârtej le va risipi, dar tu te vei bucura în Domnul, te vei făli cu Sfântul lui Israel. 17 Cei nenorociți și cei lipsiți caută apă și nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi. 18 Voi face să izvorască râuri*Cap. 35:6,7;43:19;44:3. pe dealuri și izvoare în mijlocul văilor; voi preface pustia*Ps. 107:35. în iaz și pământul uscat în șuvoaie de ape; 19 voi sădi cedri, salcâmi, mirți și măslini în pustie; voi pune chiparoși, ulmi și merișori turcești la un loc în pustie, 20 ca*Iov 12:9. să vadă cu toții și să știe, să priceapă și să înțeleagă că mâna Domnului a făcut aceste lucruri și Sfântul lui Israel le-a zidit. 21 Apărați-vă pricina", zice Domnul, „arătați-vă dovezile cele mai tari", zice Împăratul lui Iacov. 22 „Să le arate*Cap. 45:21. și să ne spună ce are să se întâmple; care sunt prorociile pe care le-ați făcut vreodată? Spuneți, ca să luăm seama la ele și să le vedem împlinirea, sau vestiți-ne viitorul. 23 Spuneți-ne*Cap. 42:9;44:7,8;45:3.Ioan 13:19. ce se va întâmpla mai târziu, ca să știm că sunteți dumnezei, faceți*Ier. 10:5. măcar ceva bun sau rău, ca să vedem și să privim cu toții. 24 Iată că nu sunteți*Ps. 115:5. Cap. 44:9.1 Cor. 8:4. nimic și lucrarea voastră este nimic; o scârbă este cine vă alege pe voi. 25 Am sculat pe cineva de la miazănoapte și vine de la răsărit; el cheamă*Ezra 1:2. Numele Meu; trece*Vers. 2. peste voievozi ca pe noroi și-i calcă în picioare cum calcă olarul lutul. 26 Cine*Cap. 43:9. a vestit lucrul acesta de la început ca să-l știm, și cu mult înainte ca să zicem: ‘Are dreptate’? Nimeni nu l-a vestit, nimeni nu l-a prorocit și nimeni n-a auzit cuvintele voastre. 27 Eu*Vers. 4., Cel dintâi, am zis*Cap. 40:9. Sionului: ‘Iată-i, iată-i!’ și Ierusalimului: ‘Îți trimit un vestitor de vești bune!’ 28 Căci*Cap. 63:5. Mă uit, și nu este nimeni, nimeni între ei care să prorocească și care să poată răspunde, dacă-l voi întreba. 29 Iată*Vers. 24. că toți sunt nimic, lucrările lor sunt zadarnice, idolii lor sunt o suflare goală!