1 (O cîntare a lui Etan, Ezrahitul.) Voi cînta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.
2 Căci zic: ,,Îndurarea are temelii vecinice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!`` -
3 ,,Am făcut legămînt cu alesul Meu`` -zice Domnul-,,iată ce am jurat robului Meu David:
4 ,,Îţi voi întări sămînţa pe vecie, şi' -n veci îţi voi aşeza scaunul de domnie.``
5 Cerurile laudă minunile Tale, Doamne, şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!
6 Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?
7 Dumnezeu este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor, şi de temut pentru toţi ceice stau în jurul Lui.
8 Doamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.
9 Tu îmblînzeşti mîndria mării; cînd se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.
10 Tu ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit, ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.
11 Ale Tale sînt cerurile şi pămîntul, Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.
12 Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua; Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.
13 Braţul tău este puternic, mîna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.
14 Dreptatea şi judecata sînt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea şi credincioşia sînt înaintea Feţei Tale.
15 Ferice de poporul, care cunoaşte sunetul trîmbiţei, care umblă în lumina Feţei Tale, Doamne!
16 El se bucură neîncetat de Numele Tău, şi se făleşte cu dreptatea Ta.
17 Căci Tu eşti fala puterii lui; şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.
18 Căci Domnul este scutul nostru, Sfîntul lui Israel este împăratul nostru.
19 Atunci ai vorbit într'o vedenie prea iubitului Tău, şi ai zis: ,,Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tînăr;
20 am găsit pe robul Meu David, şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfînt.
21 Mîna Mea îl va sprijini, şi braţul Meu îl va întări.
22 Vrăjmaşul nu -l va prinde, şi cel rău nu -l va apăsa;
23 ci voi zdrobi dinaintea lui pe protivnicii lui, şi voi lovi pe cei ce -l urăsc.
24 Credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el, şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.
25 Voi da în mîna lui marea, şi în dreapta lui rîurile.
26 El Îmi va zice: ,,Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi Stînca mîntuirii mele!``
27 Iar Eu îl voi face întîiul născut, cel mai înalt dintre împăraţii pămîntului.
28 Îi voi păstra totdeauna bunătatea Mea, şi legămîntul Meu îi va fi neclintit.
29 Îi voi face vecinică sămînţa, şi scaunul lui de domnie ca zilele cerurilor.
30 Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea, şi nu vor umbla după poruncile Mele,
31 dacă vor călca orînduirile Mele, şi nu vor păzi poruncile Mele,
32 atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua, şi nelegiuirile cu lovituri;
33 dar nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea dela ei, şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;
34 nu-Mi voi călca legămîntul, şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele mele.
35 Am jurat odată pe sfinţenia Mea: să mint Eu oare lui David?
36 Sămînţa lui va dăinui în veci; scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca soarele;
37 ca luna, va dăinui pe vecie, şi ca martorul credincios din cer. -(Oprire).
38 Şi totuş, Tu l-ai îndepărtat, şi Te-ai mîniat pe unsul Tău;
39 ai nesocotit legămîntul făcut cu robul Tău; i-ai doborît şi i-ai pîngărit cununa.
40 I-ai prăbuşit toate zidurile, şi i-ai dărîmat toate cetăţuile.
41 Toţi trecătorii îl jăfuiesc, şi a ajuns de batjocura vecinilor lui.
42 Ai înălţat dreapta protivnicilor lui, ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,
43 ai făcut ca ascuţişul săbiei lui să dea înapoi, şi nu l-ai sprijinit în luptă.
44 Ai pus capăt strălucirii lui, şi i-ai trîntit la pămînt scaunul de domnie;
45 i-ai scurtat zilele tinereţii, şi l-ai acoperit de ruşine. -(Oprire)
46 Pînă cînd, Doamne, Te vei ascunde fără încetare, şi-Ţi va arde mînia ca focul?
47 Adu-ţi aminte ce scurtă este viaţa mea, şi pentruce nimic ai făcut pe toţi fiii omului.
48 Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din locuinţa morţilor? -
49 Unde sînt, Doamne, îndurările Tale dintîi, pe cari le-ai jurat lui David, în credincioşia Ta?
50 Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, adu-ţi aminte că port în sîn ocara multor popoare;
51 adu-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne; de ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!
52 Binecuvîntat să fie Domnul în veci! Amin! Amin!
1 我要永远歌唱耶和华的慈爱， 世世代代用口传扬你的信实。
2 我要说： "你的慈爱必永远建立； 你的信实， 你必坚立在天上。
3 你曾说： ‘我和我所拣选的人立了约， 向我的仆人大卫起了誓， 说：
4 我必永远坚立你的后裔， 也必世世代代建立你的王位。’"（细拉）
5 耶和华啊！ 诸天要称颂你的奇事； 在圣者的会中， 你的信实也要被称颂。
6 在天上， 谁能和耶和华相比呢？在全能者的众子中， 谁能像耶和华呢？
7 在圣者的议会中， 神是令人惊惧的， 比一切在他周围的都更为可畏。
8 耶和华万军之 神啊！ 有谁像你？耶和华啊！ 你是大能的， 你的信实在你的周围。
9 你管辖海洋的狂涛， 波浪翻腾的时候， 你使它们平息。
10 你打碎了拉哈伯， 好像已遭刺杀的人； 你用有力的膀臂， 赶散了你的仇敌。
11 天是你的， 地也是你的； 世界和世界充满的， 都是你建立的。
12 南北都是你创造的， 他泊和黑门都因你的名欢呼。
13 你有大能的膀臂， 你的手强而有力， 你的右手高举。
14 公义和公正是你宝座的基础， 慈爱和信实行在你前面。
15 晓得向你欢呼的人民是有福的， 耶和华啊！ 他们在你的脸光中行走。
16 他们因你的名终日欢呼， 因你的公义被高举。
17 因为你是他们的荣耀和力量； 因你的恩惠， 我们的角得以高举。
18 因为我们的盾牌是耶和华， 我们的君王是以色列的圣者。
19 那时， 你在异象中告诉你的圣民说： "我帮助了一位勇士， 我从民中兴起了一位青年（"我从民中兴起了一位青年"或译： "我兴起那从民中所拣选的"）。
20 我找到我的仆人大卫， 用我的圣膏油膏他。
21 我的手必坚立他， 我的膀臂必坚固他。
22 仇敌必不能欺骗他， 凶恶的人必不能压迫他。
23 我要在他的面前击碎他的敌人， 击杀那些恨他的人。
24 我的信实和慈爱必与他同在， 他的角必因我的名被高举。
25 我必使他的左手伸到大海， 使他的右手伸到大河。
26 他必呼叫我， 说： ‘你是我的父、我的 神、拯救我的磐石。’
27 我也要立他为长子， 为世上最高的君王。
28 我要永远保持我对他的慈爱， 我和他所立的约必坚立。
29 我要使他的后裔存到永远， 使他的王位好像天一样长久。
30 如果他的子孙离弃我的律法， 不照着我的典章而行；
31 如果他们违背我的律例， 不遵守我的诫命，
32 我就用杖责罚他们的过犯， 用鞭责罚他们的罪孽。
33 但我必不把我的慈爱从他身上收回， 也必不背弃我的信实。
34 我必不违背我的约， 也不改变我口中所出的话。
35 我断然指着自己的圣洁起誓， 说： ‘我决不向大卫说谎。
36 他的后裔必存到永远， 他的王位在我面前必像太阳长存，
37 又像月亮永远坚立， 作天上确实的见证。’"（细拉）
38 你却恼怒你的受膏者， 丢掉弃绝他。
39 你舍弃了和你仆人所立的约， 把他的冠冕玷污在地。
40 你拆毁了他的一切城墙， 使他的堡垒成废堆。
41 过路的都抢掠他， 他成了邻国的人羞辱的对象。
42 你高举了他敌人的右手， 使他所有的仇敌欢喜。
43 你使他的刀剑卷刃， 使他在战场上站立不住。
44 你使他的光辉消失， 把他的王位推翻（"推翻"原文作"推倒在地"）。
45 你减少了他青春的日子， 使他披上耻辱。（细拉）
46 耶和华啊！ 这要到几时呢？你要永远隐藏自己吗？你的烈怒像火一般焚烧， 要到几时呢？
47 求你记念我的一生多么短暂， 你创造的世人是多么虚幻呢！
48 有哪一个人能长活不死， 能救自己的性命脱离阴间的权势呢？（细拉）
49 主啊！ 你从前指着你的信实向大卫起誓要施的慈爱， 现今在哪里呢？
50 主啊！ 求你记念你仆人所受的羞辱， 记念我心里（"我心里"原文作"我在我的怀里"）承担着万民的羞辱。
51 耶和华啊！ 你的仇敌用这羞辱羞辱了你的仆人， 羞辱了你受膏者的脚踪。
52 耶和华是应当称颂的， 直到永远！ 阿们， 阿们！