1 Elihu a luat din nou cuvântul și a zis:
2 „Ascultați, înțelepților, cuvintele mele!
Luați aminte la mine, pricepuților!
3 Căci urecheaCap. 6:30;12:11. deosebește cuvintele
cum gustă cerul gurii bucatele.
4 Să alegem ce este drept,
să vedem între noi ce este bun.
5 Iov a zis: ‘Sunt nevinovatCap. 33:9.
Și Dumnezeu nu vreaCap. 27:2. să-mi dea dreptate;
6 amCap. 9:17. dreptate și trec drept mincinos;
rana mea este jalnică, și sunt fără păcat.’
7 Este vreun om ca Iov,
careCap. 15:16. să bea batjocura ca apa,
8 care să umble în tovărășia celor ce fac rău,
care să meargă mână în mână cu cei nelegiuiți?
9 CăciCap. 9:22,23,30;35:3.Mal. 3:14. el a zis: ‘Nu-i folosește nimic omului
să-și pună plăcerea în Dumnezeu.’
10 Ascultați-mă dar, oameni pricepuți!
DeparteGen. 18:25.Deut. 32:4.2 Cron. 19:7. Cap. 8:3;36:23.Ps. 92:15.Rom. 9:14. de Dumnezeu nedreptatea,
departe de Cel Atotputernic fărădelegea!
11 El dă omului dupăPs. 62:12.Prov. 24:12.Ier. 32:19.Ezec. 33:20.Mat. 16:27.Rom. 2:6.2 Cor. 5:10.1 Pet. 1:17.Apoc. 22:12. faptele lui,
răsplătește fiecăruia după căile lui.
12 Nu, negreșit, Dumnezeu nu săvârșește fărădelegea;
Cel Atotputernic nu calcă dreptateaCap. 8:3..
13 Cine L-a însărcinat să cârmuiască pământul?
Cine I-a dat lumea în grija Lui?
14 Dacă nu s-ar gândi decât la El,
dacă Și-ar lua înapoiPs. 104:29. duhul și suflarea,
15 tot ce este carneGen. 3:19.Ecl. 12:7. ar pieri deodată
și omul s-ar întoarce în țărână.
16 Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta,
ia aminte la glasul cuvintelor mele!
17 Oare ar putea să domneascăGen. 18:25.2 Sam. 23:3. un vrăjmaș al dreptății?
Și vei osândi tu pe Cel drept, pe Cel puternic,
18 careExod 22:28. strigă către împărați: ‘Netrebnicilor!’
Și către domnitori: ‘Nelegiuiților!’,
19 care nuDeut. 10:17.2 Cron. 19:7.Fapte 10:34.Rom. 2:11.Gal. 2:6.Efes. 6:9.Col. 3:25.1 Pet. 1:17. caută la fața celor mari
și nu face deosebire între bogat și sărac,
pentru că toți sunt lucrareaCap. 31:15. mâinilor Lui?
20 Într-o clipă, ei își pierd viața.
La miezul nopțiiExod 12:29,30., un popor se clatină și piere. Cel puternic piere,
fără amestecul mâinii vreunui om.
21 Căci Dumnezeu vede2 Cron. 16:9. Cap. 31:4.Ps. 34:15.Prov. 5:21;15:3.Ier. 16:17;32:19. purtarea tuturor,
privește pașii fiecăruia.
22 NuPs. 139:12.Amos 9:2,3.Evr. 4:13. este nici întuneric, nici umbră a morții
unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
23 Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme
ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui.
24 ElDan. 2:21. zdrobește pe cei mari fără cercetare
și pune pe alții în locul lor.
25 Căci El cunoaște faptele lor:
noaptea îi răstoarnă, sunt zdrobiți.
26 Îi lovește ca pe niște nelegiuiți
în fața tuturor.
27 Abătându-se1 Sam. 15:11. de la El
și părăsindPs. 28:5.Is. 5:12. toate căile Lui,
28 ei au făcutExod 22:23. să se înalțe la Dumnezeu strigătul săracului.
I-au îndreptat luarea aminteCap. 35:9.Iac. 5:4. la strigătul celui nenorocit.
29 Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure?
Dacă Își ascunde El Fața, cine poate să-L vadă?
La fel Se poartă fie cu un popor, fie cu un om,
30 pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpânească
și să nu mai fie o1 Împ. 12:28,30.2 Împ. 21:9. cursă pentru popor.
31 Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu:
‘Am fost pedepsit, nuDan. 9:7-14. voi mai păcătui;
32 arată-mi ce nu văd;
dacă am făcut nedreptăți, nu voi mai face’?
33 Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate?
Tu lepezi, tu alegi, și nu eu;
Spune dar ce știi!
34 Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea,
înțeleptul care m-ascultă va gândi ca mine:
35 IovCap. 35:16. vorbește fără pricepere,
și cuvântările lui sunt lipsite de judecată.
36 Să fie încercat dar mai departe,
fiindcă răspunde ca cei răi!
37 Căci adaugă la greșelile lui păcate noi;
bate din palme în mijlocul nostru,
își înmulțește cuvintele împotriva lui Dumnezeu."
Ka Kauwhau a Erihu mō te Tika o te Atua
1 I kōrero anō hoki a Erihu, i mea:
2 "Whakarongo ki āku kupu, e te hunga whakaaro nui;
kia whai taringa ki ahau, e te hunga mōhio.
3 E whakamātau ana hoki te taringa i te kupu,
e pērā ana me tā te māngai ki te reka o te kai.
4 Ko tā tātou e whiriwhiri ai mā tātou ko te mea tika;
kia mōhiotia hoki e tātou, e tēnei, e tēnei, ko te aha te mea pai.
5 "Kua mea nei hoki a Hopa, ‘He tika tāku,
ā, kua whakapeaua kētia e te Atua te whakawā mōku;
6 ahakoa kei ahau te tika ka kīia ahau he tangata teka;
e kore e mahu tōku werohanga, ahakoa kāhore ōku hē.’
7 Ko wai te tangata e rite ki a Hopa,
me te mea he wai te tāwai e inumia ana e ia?
8 Kua uru nei ki te tira o ngā kaimahi i te hē,
ā, e haere tahi ana me ngā tāngata kikino.
9 Kua mea hoki ia, ‘Kāhore he painga ki te tangata
ki te āhuareka atu ia ki te Atua.’
10 "Nō reira whakarongo mai ki ahau, e ngā tāngata ngākau mōhio;
e kore rawa te Atua e mahi i te kino;
e kore, rawa hoki te Kaha Rawa e mahi i te hē.
11 Ka utua hoki e ia te tangata mō tāna mahi,
ka rite hoki ki tō te tangata ara ngā mea e whakawhiwhia e ia ki a ia.
12 Tika rawa, e kore te Atua e kino,
e kore anō hoki te Kaha Rawa e whakaputa kē i te whakawā.
13 Nā wai ia i mea hei kaitirotiro mō te whenua?
Nā wai hoki i whakatakoto ngā tikanga mō te ao katoa?
14 Ki te anga mai tōna ngākau ki te tangata,
ki te kohia atu e ia ki a ia tōna wairua me tōna manawa;
15 ka hemo ngātahi ngā kikokiko katoa,
ā, ka hoki anō te tangata ki te puehu.
16 "Nā, ki te mea he ngākau mōhio tōu, whakarongo ki tēnei;
kia whai taringa mai ki te reo o āku kupu.
17 E whai kīngitanga rānei tētahi kotahi e kino ana ki te tika?
E whakakino rānei koe ki te tangata tika, kaha hoki?
18 E tau ana rānei te mea atu ki te kīngi, ‘He weriweri koe’?
ki ngā rangatira rānei, ‘He kino koutou’?
19 Kia iti rawa iho ki a ia e kore nei e whakapai ki te kanohi o ngā rangatira,
e kore nei e hira ake tōna pai ki te hunga whai rawa i ngā rawakore?
Nō te mea he mahi rātou katoa nā ōna ringa.
20 Kīhai i aha kua mate rātou;
kua mate i waenganui pō; ka wiri te iwi, ka pahemo atu,
ka riro te hunga nunui, kāhore hoki he ringa.
21 "Kei runga hoki i ngā ara o te tangata ōna kanohi,
ā, kitea ana e ia ōna hīkoinga katoa.
22 Kāhore he pōuri, kāhore he ātārangi o te mate
e piri ai ngā kaimahi i te kino.
23 E kore hoki e nui atu i te tika te mea e whakawahā e ia ki te tangata,
e haere ai ia ki te aroaro o te Atua ki te whakawā.
24 Ka wāwāhia e ia ngā tāngata nunui, tē mōhiotia ngā ara,
ā, whakatūria ake ētahi atu i muri i a rātou.
25 Nā, e mōhio ana ia ki ā rātou mahi,
ā, hurihia ake rātou e ia i te pō, ā, mongamonga noa rātou.
26 He hunga kino rātou, pākia iho e ia i te tirohanga a te tangata;
27 mō rātou i tahuri kē i te whai i a ia,
kīhai hoki i whakaaro ki tētahi o ōna ara –
28 nā rātou hoki i puta ai te tangi a te rawakore ki a ia,
ā, rongo ana ia ki te tangi a te hunga e tūkinotia ana.
29 Ki te meinga e ia kia āta noho, ko wai hei whakararuraru?
Ā, ki te hunā e ia tōna kanohi, ko wai e kite i a ia?
Ahakoa i meatia ki te iwi, ki te tangata rānei, rite tonu.
30 Kore ake te whakapono kore e whai kīngitanga,
kore ake te iwi e māhangatia.
31 "Kua mea atu rānei ki te Atua,
‘Kua pēhia ahau e te whiu;
e kore ahau e mahi i te hē ā muri nei?
32 Ko te mea kīhai i kitea e ahau māu e whakaatu mai ki ahau;
ki te mea i mahi ahau i te hē, ka mutu tāku.’
33 Kia rite rānei tāna utu ki tāu e mea ai,
i whakakāhoretia ai e koe?
Māu te whiriwhiri, kāhore māku;
nā, māu e kōrero mai tāu i mōhio ai.
34 "Ka kōrero mai ngā tāngata ngākau mahara ki ahau,
āe rā, ngā tāngata whakaaro nui e whakarongo ana ki ahau,
35 ‘Kāhore he mātauranga o Hopa i a ia i kōrero rā,
kāhore hoki he mahara i roto i āna kupu.’
36 He pai me i whakamātauria a Hopa ā te mutunga rā anō,
mō āna kupu i whakahokia mai nei e ia,
he mea i rite ki ā ngā tāngata kikino.
37 E tāpiritia ana hoki e ia te tutū ki runga ki tōna hara,
kei te pakipaki ia i ōna ringa i waenganui i a tātou,
ā, whakanuia ana e ia āna kupu ki te Atua."