A astúcia de José para deter seus irmãos
1 Gn 42.25José deu esta ordem ao despenseiro da sua casa: Enche de mantimento os sacos dos homens, quanto puderem levar, e põe o dinheiro de cada homem na boca do seu saco. 2 Põe na boca do saco do mais moço a minha taça de prata e o dinheiro que deu pelo trigo. Assim fez ele conforme a palavra que José havia falado. 3 Ao raiar a luz da manhã, foram despedidos os homens, eles e seus jumentos. 4 Tendo eles saído Gn 44.13da cidade, mas não tendo ido ainda muito longe, disse José ao seu despenseiro: Levanta-te, segue os homens; e, alcançando-os, dize-lhes: Por que tornastes o mal pelo bem? 5 Não é esta a taça por que bebe o meu senhor e de que se serve Gn 30.27;44.15;Lv 19.26;Dt 18.10-14para adivinhar? Procedestes mal no que fizestes. 6 Tendo-os alcançado, falou-lhes ele estas palavras. 7 Responderam-lhe: Por que fala meu senhor tais palavras? Longe estejam os teus servos de fazerem semelhante coisa! 8 Gn 43.21Eis que o dinheiro que achamos nas bocas dos nossos sacos, tornamos a trazê-lo a ti da terra de Canaã; como, pois, furtaríamos da casa do teu senhor prata ou ouro? 9 Gn 31.32Aquele dos teus servos com quem for ela achada, morra, e nós também seremos Gn 44.16escravos do meu senhor. 10 Ele disse: Seja conforme as vossas palavras: aquele com quem for ela achada será o meu escravo; porém, vós sereis inocentes. 11 Eles se apressaram, e, tendo cada um posto o seu saco em terra, o abriu. 12 O despenseiro os examinou, começando pelo mais velho e acabando pelo mais moço; e a Gn 44.2taça foi achada no saco de Benjamim. 13 Então, Gn 37.29,34rasgaram os vestidos e, tendo cada um carregado o seu jumento, voltaram Gn 44.4à cidade.
14 Veio Judá com seus irmãos à casa de José, que ainda estava ali; e Gn 37.7,10prostraram-se em terra diante dele. 15 Perguntou-lhes José: Que ação é esta que praticastes? Não sabeis que um homem como eu pode muito bem Gn 44.5adivinhar? 16 Respondeu Judá: Que diremos ao meu senhor? Que falaremos? Descobriu Deus a iniquidade de teus servos: eis que somos Gn 44.9escravos do meu senhor, assim nós, como aquele em cuja mão foi achada a taça. 17 Disse José: Longe esteja eu de fazer isso! O homem em cuja mão foi achada a taça será meu escravo; mas, quanto a vós, subi em paz para vosso pai.
A súplica de Judá
18 Então, se chegou Judá a ele e lhe disse: Senhor meu, permite que o teu servo diga uma palavra aos ouvidos do meu senhor, e não se acenda a tua ira contra o teu servo, porque tu Gn 37.7-8;41.40-44és como Faraó mesmo. 19 Gn 43.7Meu senhor perguntou aos seus servos: Tendes pai ou irmão? 20 Respondemos ao meu senhor: Temos pai já velho e um filho que nasceu na sua velhice, Gn 43.8;44.30um menino pequeno; o irmão deste Gn 37.33;42.13,38é morto, e ele foi deixado o único de sua mãe; e seu pai o ama. 21 Disseste aos teus servos: Trazei-mo, para que eu ponha os olhos sobre ele. 22 Respondemos ao meu senhor: O menino não pode deixar a seu pai; pois, se ele deixasse a seu pai, seu pai morreria. 23 Tornaste aos teus servos: Gn 43.3Se não descer convosco vosso irmão mais pequeno, não vereis mais a minha face. 24 Tendo nós subido a ter com teu servo, nosso pai, referimos-lhe as palavras do meu senhor. 25 Disse nosso pai: Voltai, comprai um pouco de mantimento. 26 Nós respondemos: Não podemos descer. Se nosso irmão mais pequeno for conosco, desceremos; pois não podemos ver a face do homem, se nosso irmão mais pequeno não estiver conosco. 27 Então, nos disse teu servo, nosso pai: Vós sabeis que minha mulher deu à luz dois filhos; 28 um saiu de minha casa, e Gn 37.31-35eu disse: Certamente, ele foi despedaçado, e até agora não o tenho visto mais. 29 Se agora me tirardes a este, e lhe acontecer algum desastre, Gn 42.38;44.31fareis descer com tristeza as minhas cãs ao Sheol. 30 Agora, se eu for ter com teu servo, meu pai, e não estiver comigo o menino (visto que a sua alma está ligada com a alma do menino); 31 vendo ele que o menino não está conosco, morrerá; e os teus servos Gn 44.29farão descer com tristeza as cãs de teu servo, nosso pai, ao Sheol. 32 Pois teu servo Gn 43.9se deu por fiador do menino para com meu pai, dizendo: Se eu to não tornar a trazer a ti, serei para sempre réu de crime contra meu pai. 33 Agora, pois, fique teu servo em lugar do menino como escravo do meu senhor, e suba o menino com seus irmãos. 34 Por que como subirei eu a meu pai, se o menino não estiver comigo? Para que não veja eu o mal que a meu pai sobrevirá.
Te Kapu Ngaro
1 Nā, ka whakahau ia ki te kaitohutohu o tōna whare, ka mea, "Whakakīia ngā pēke a aua tāngata ki ngā kai e taea te whawhao ki roto, me maka anō te moni a tēnei, a tēnei, ki te waha o tāna pēke. 2 Whaowhina hoki tāku kapu, te kapu hiriwa, ki te waha o te pēke a te whakaotinga, me te moni anō mō tāna wīti." Nā, rite tonu tāna i mea ai ki tā Hōhepa kupu i kī ai.
3 Ā, ka mārama te ata, ka tonoa atu aua tāngata, rātou me ā rātou kāihe. 4 Ā, nō tō rātou haerenga atu i te pā, kīhai i matara, ka mea a Hōhepa ki te kaitohutohu o tōna whare, "Whakatika, whāia aua tāngata; ā, ka mau rātou i a koe, ka mea ki a rātou, ‘He aha i utua ai e koutou te pai ki te kino? 5 Ehara ianei tēnei i te mea e inu ai tōku ariki, i tāna hoki e kite tohu ai ia? Ka kino tā koutou mahi.’ "
6 Nā, ka mau rātou i a ia, ā, kōrerotia ana e ia aua kupu ki a rātou. 7 Ā, ka mea rātou ki a ia, "He aha ēnei kupu i kōrerotia ai e tōku ariki? Auē, kia meatia tēnei mea e āu pononga. 8 Nanā, ko te moni i kitea e mātou i te waha o ā mātou pēke, i whakahokia mai e mātou ki a koe i te whenua o Kanaana; ā, kia tāhae mātou hei aha i te hiriwa, i te kōura rānei, i roto i te whare o tōu ariki? 9 Ki te mea ka kitea taua mea ki tētahi o āu pononga, kia mate ia, kia waiho anō mātou hei pononga mā tōku ariki."
10 Ā, ka mea ia, "Kia rite anō hoki āianei ki tā koutou i mea ai: e kitea taua mea ki tētahi, hei pononga ia māku; ā, kāhore he whakahē mō koutou."
11 Nā, hohoro tonu tā rātou tuku iho i tāna pēke, i tāna pēke, ki te whenua, ā, whakatuwheratia ana e rātou tāna pēke, tāna pēke. 12 Nā, ka rapu ia, tīmata i te mātāmua, ā, whakamutu ki te whakaotinga; ā, ka kitea te kapu i roto i te pēke a Pineamine. 13 Nā, ka haehae rātou i ō rātou kākahu, ā, whakawahā ana e rātou tana kāihe, tana kāihe, hoki ana ki te pā.
14 Nā, ka haere a Hūrā rātou ko ōna tuākana, ko ōna tēina, ki te whare o Hōhepa; ā, i reira tonu ia; ā, tāpapa ana ki te whenua i tōna aroaro. 15 Nā, ka mea a Hōhepa ki a rātou, "He aha tēnei mea i meatia nei e koutou? Kīhai rānei koutou i mahara he tangata matakite te pēnei me ahau nei?"
16 Nā, ka mea a Hūrā, "He aha tā mātou e mea ai ki tōku ariki? He aha tā mātou e kōrero ai? Me aha rānei hei whakatika i a mātou? Kua kitea e te Atua te hara o āu pononga; nā, tēnei mātou hei pononga mā tōku ariki, mātou tahi hoki ko te tangata i kitea nei te kapu ki a ia."
17 Anō rā ko ia, "Engari, kia meatia tēnei e ahau! Ko te tangata i kitea nei te kapu ki a ia, ko ia hei pononga māku; ko koutou ia, haere mārie koutou ki runga, ki tō koutou pāpā."
Te Īnoi a Hūrā mō Pineamine
18 Kātahi ka whakatata a Hūrā ki a ia, ka mea, "Tukua tāu pononga, e tōku ariki, kia kōrero i tētahi kupu ki ngā taringa o tōku ariki, kei mura hoki tōu riri ki tāu pononga; ko kōrua hoki ko Parao rite tahi. 19 I ui mai tōku ariki ki āna pononga, i mea, ‘He pāpā rānei tō koutou, he teina rānei?’ 20 Ā, ka mea mātou ki tōku ariki, ‘He pāpā anō tō mātou, he koroheke, me tētahi tama o tōna koroheketanga, he mea iti; kua mate hoki tōna tuakana, ā, ko ia anake i mahue o ngā tamariki a tōna whaea, e aroha ana hoki tōna pāpā ki a ia.’
21 "Nā, ka mea mai koe ki āu pononga, ‘Kawea mai ia ki raro nei, ki ahau, kia tau atu ai ōku kanohi ki a ia.’ 22 Kātahi mātou ka mea ki tōku ariki, ‘E kore e āhei kia whakarērea tōna pāpā e taua tamaiti. Nō te mea ka mate tōna pāpā ki te mahue i a ia.’ 23 Nā, ka mea koe ki āu pononga, ‘Ki te kāhore tō koutou teina, te whakaotinga, e haere tahi mai i a koutou ki raro nei, e kore koutou e kite i tōku kanohi ā muri ake nei.’ 24 Ā, i tō mātou haerenga ki runga, ki tāu pononga, ki tōku pāpā, nā, ka kōrerotia e mātou ngā kupu a tōku ariki ki a ia.
25 "Ā, ka mea mai tō mātou pāpā, ‘Hoki atu ki te hoko i tētahi wāhi kai mā tātou.’ 26 Nā, ka mea mātou, ‘E kore e āhei ki a mātou te haere ki raro. Ki te mea kei a mātou tō mātou teina, te whakaotinga, nā, ka haere mātou ki raro; nō te mea hoki e kore e taea e mātou te titiro ki te kanohi o taua tangata, ki te kāhore tō mātou teina, te whakaotinga, i a mātou.’
27 "Nā, ka mea tāu pononga, tōku pāpā, ki a mātou, ‘E mōhio ana koutou, tokorua ngā tama a māua ko tāku wahine. 28 Ā, i haere atu tētahi i tōku taha, i mea hoki ahau, "He pono kua haea pūtia ia." Ā, kāhore ahau i kite i a ia ā mohoa noa nei. 29 Ki te tangohia anō hoki tēnei e koutou i tōku aroaro, ā, ka pono he aituā ki a ia, kātahi ka meinga e koutou kia heke tangi atu tōku koroheketanga ki te pō.’
30 "Heoi, ki te haere atu ahau ki tāu pononga, ki tōku pāpā, ā, kāhore taua tamaiti i a mātou; kei roto nei hoki i tōna wairua tōna wairua e paihere ana. 31 Nā, kei tōna kitenga kua kore tēnei tama, ka mate ia; ā, ka meinga e mātou, e āu pononga, te koroheketanga o tāu pononga, o tō mātou pāpā, kia heke tangi atu ki te pō. 32 I waiho hoki tāu pononga hei utu mō tēnei tama ki tōku pāpā, i mea ahau, ‘Ki te kāhore ia e kawea mai e ahau ki a koe, nā, hei whakahēnga ahau mā tōku pāpā i ngā rā katoa.’
33 "Heoi, kia noho rā tāu pononga āianei hei utu mō tēnei tama, hei pononga mā tōku ariki; ā, kia haere tahi te tama i ōna tuākana ki runga. 34 Me pēhea hoki ahau e haere ai ki runga, ki tōku pāpā, ki te kāhore te tama i ahau? Kei kite ahau i te kino e pā ana ki tōku pāpā."