Jacó engana a seu pai e recebe a bênção
1 Quando Isaque já estava velho, e Gn 48.10;1Sm 3.2os olhos se lhe enfraqueciam, de modo que não podia ver, chamou a Esaú, seu filho Gn 25.25,33-34mais velho, e disse-lhe: Filho meu. Respondeu ele: Eis-me aqui. 2 Gn 47.29Disse-lhe o pai: Eis que estou velho e não sei o dia da minha morte. 3 Agora, pois, toma as tuas armas, a tua aljava e o teu arco, sai ao campo Gn 25.28e apanha para mim uma caça. 4 Faze-me um manjar saboroso, como eu gosto, e traze-mo, para que eu coma, a fim de que a Gn 27.19,25,31minha alma te abençoe antes que eu morra.
5 Rebeca estava escutando quando Isaque falou a Esaú, seu filho. Esaú foi ao campo para apanhar caça e trazê-la. 6 Disse Gn 25.28Rebeca a Jacó, seu filho: Ouvi a teu pai falar com Esaú, teu irmão, dizendo: 7 Traze-me caça e faze-me um manjar saboroso, para que eu coma e te abençoe diante de Jeová, antes que eu morra. 8 Agora, pois, meu filho, Gn 27.13,43escuta a minha voz naquilo em que eu te mando. 9 Vai ao rebanho e traze-me de lá das cabras dois bons cabritos. Deles farei um manjar saboroso para teu pai, como ele gosta; 10 levá-lo-ás a teu pai, para que o coma, a fim de te abençoar antes que ele morra. 11 Respondeu Jacó a Rebeca, sua mãe: Eis que Esaú, meu irmão, Gn 25.25é homem peloso, e eu sou liso. 12 Porventura, Gn 27.21-22meu pai me apalpará, e serei aos seus olhos como mofador; e trarei sobre mim uma maldição e não uma bênção. 13 Respondeu-lhe sua mãe: Sobre mim caia a tua maldição, filho meu; somente Gn 27.8escuta a minha voz e vai traze-mos. 14 Foi ele, tomou-os e os trouxe à sua mãe, que fez um manjar saboroso, como seu pai gostava. 15 Ela tomou os melhores Gn 27.27vestidos de Esaú, seu filho mais velho, que tinha consigo em casa, e vestiu a Jacó, seu filho mais moço; 16 com as peles dos cabritos cobriu-lhe as mãos e a lisura do pescoço 17 e pôs na mão de seu filho Jacó o manjar saboroso e o pão que havia preparado.
18 Jacó foi a seu pai e disse: Meu pai! Ele respondeu: Eis-me aqui; quem és tu, meu filho? 19 Disse Jacó a seu pai: Eu sou Esaú, teu primogênito; fiz como me ordenaste; Gn 27.31levanta-te, pois, senta-te e come da minha caça, para que Gn 27.4a tua alma me abençõe. 20 Perguntou Isaque a seu filho: Como é que achaste tão depressa, meu filho? Respondeu ele: Gn 24.12Porque Jeová, teu Deus, a mandou ao meu encontro. 21 Então, disse Isaque a Jacó: Chega-te, pois, Gn 27.12para que eu te apalpe, meu filho, e veja se tu és meu filho Esaú ou não. 22 Chegou-se Jacó a seu pai Isaque, que o apalpou e disse: A voz é a voz de Jacó, porém as mãos são as mãos de Esaú. 23 Não o reconheceu, porque as suas mãos estavam Gn 27.16pelosas como as mãos de seu irmão Esaú; assim, o abençoou. 24 Mas perguntou: És tu meu filho Esaú? Respondeu ele: Eu o sou. 25 Disse, pois: Traze-mo, e comerei da caça de meu filho, para que a Gn 27.4minha alma te abençoe. Trouxe-lho, e ele comeu; também trouxe vinho, e ele bebeu. 26 Então, lhe disse Isaque, seu pai: Chega-te e dá-me um beijo, meu filho. 27 Chegou-se e deu-lhe um beijo. Sentindo seu pai o cheiro dos vestidos dele, Hb 11.20o abençoou e disse:
Eis que Ct 4.11o cheiro de meu filho
é como o cheiro de um campo Sl 65.10que Jeová abençoou;
28 Gn 27.39;Dt 33.13,28;Pv 3.20;Zc 8.12que Deus te dê do orvalho do céu,
e dos lugares férteis da terra,
e abundância de trigo e de mosto.
29 Gn 25.23;Is 45.14;49.7,23;60.12,14Sirvam-te povos,
e nações te reverenciem:
Gn 27.37;9.26-27Sê senhor de teus irmãos,
Gn 37.7,10e te reverenciem os filhos de tua mãe.
Gn 12.3;Nm 24.9Malditos sejam aqueles que te maldisserem,
e benditos sejam aqueles que te bendisserem.
30 Logo que Isaque acabou de abençoar a Jacó, apenas havia este saído da presença de Isaque, seu pai, chegou da sua caçada Esaú, seu irmão. 31 Ele também preparou um manjar saboroso e, trazendo-o a seu pai, disse-lhe: Gn 27.19Levanta-te, meu pai, e come da caça de teu filho, para que Gn 27.4a tua alma me abençoe. 32 Perguntou-lhe Isaque, seu pai: Gn 27.18Quem és tu? Respondeu ele: Eu sou teu filho, Gn 25.33-34teu primogênito, Esaú. 33 Então, estremeceu Isaque de um estremecimento muito grande e perguntou: Gn 27.35Quem, pois, é aquele que apanhou caça e ma trouxe? Eu comi de tudo antes que viesses, abençoei-o, e Gn 25.23ele será bendito. 34 Ao ouvir Esaú as palavras de seu pai, Hb 12.17bradou com grande e mui amargo brado, dizendo a seu pai: Abençoa-me também a mim, meu pai! 35 Respondeu seu pai: Gn 27.19Veio teu irmão e tirou a tua bênção. 36 Disse Esaú: Não se chama ele com razão Gn 25.26,32-34Jacó? Pois já duas vezes me enganou: tirou-me o direito da primogenitura, e eis que agora me tirou a bênção. E perguntou: Não tens reservado uma bênção para mim? 37 Respondeu Isaque a Esaú: Eis que o tenho posto Gn 27.28-29por senhor sobre ti e lhe tenho dado todos os seus irmãos por servos; de trigo e de mosto o tenho fortalecido; que, pois, farei por ti, meu filho? 38 Replicou Esaú a seu pai: Porventura, tens uma única bênção, meu pai? Abençoa-me, meu pai, também a mim. Levantou Esaú a voz e Hb 12.17chorou.
39 Hb 11.20Respondeu-lhe seu pai Isaque:
Gn 27.28;Dt 33.13,28Longe dos lugares férteis da terra será a tua habitação
e sem o orvalho que cai do alto;
40 pela tua espada viverás e Gn 27.29a teu irmão servirás;
2Rs 8.20-22quando te tornares impaciente,
sacudirás o seu jugo de sobre a tua cerviz.
41 Esaú Gn 32.3-11aborrecia a Jacó por causa da bênção com que seu pai o abençoou; e disse consigo: Vêm chegando os dias de luto por meu pai; então, matarei a Jacó, meu irmão. 42 As palavras de Esaú, seu filho mais velho, foram denunciadas a Rebeca, que mandou chamar a Jacó, seu filho mais moço, e lhe disse: Eis que Esaú, teu irmão, se consola a teu respeito, propondo matar-te. 43 Agora, meu filho, Gn 27.8,13escuta a minha voz. Retira-te para a casa de Gn 24.29Labão, meu irmão, em Harã, 44 e demora-te com ele Gn 31.41alguns dias, até que passe o furor de teu irmão, 45 até que passe de ti a ira de teu irmão, e ele se esqueça Gn 27.12,19,35do que lhe fizeste. Então, enviarei e te trarei de lá; por que seria eu desfilhada de ambos vós num só dia?
46 Disse Rebeca a Isaque: Enfadada estou da minha vida por causa das Gn 26.34-35filhas de Hete; se Jacó tomar mulher dentre as filhas de Hete, tais como estas, dentre as filhas da terra, de que me servirá a vida?
Ka Manaakitia a Hākopa e Īhaka
1 Nā, i a Īhaka kua koroheketia, kua atarua hoki ngā kanohi, i kore ai ia e kite, ka karangatia e ia a Ēhau, tāna tama mātāmua, ka mea ki a ia, "E tāku tama!"
Ā, ka mea ia ki a ia, "Tēnei ahau."
2 Nā, ka mea ia, "Nanā, kua koroheke ahau, kāhore hoki ahau e mōhio ki te rā e mate ai ahau. 3 Nā reira mauria e koe āu rākau tāu papa pere me tāu kōpere, ka haere ki te koraha ki te hopu kai māku. 4 Ka taka ai i tētahi kai reka māku, hei tāku i pai ai, ka mau mai ai ki ahau kia kai ahau; kia manaaki ai tōku wairua i a koe i mua o tōku matenga."
5 Ā, i rongo a Ripeka i te kōrerotanga Īhaka ki a Ēhau, ki tāna tama. Nā, ko te haerenga o Ēhau ki te koraha ki te hopu kai hei maunga mai māna. 6 Nā, ka kōrero a Ripeka ki a Hākopa, ki tāna tama, ka mea, "Nanā, kua rongo ahau i tōu pāpā e kōrero ana ki a Ēhau, ki tōu tuakana, e mea ana, 7 ‘Mauria mai tētahi kai māku, ka taka ai i tētahi kai reka māku, kia kai ahau, kia manaaki ai ahau i a koe i te aroaro o Ihowā, keiwhā mate ahau.’ 8 Nā, whakarongo ki tōku reo, e tāku tama, kia rite ki tāku e whakahau nei ki a koe. 9 Haere ināianei ki te kāhui, ka mau mai ki ahau i reira kia rua ngā kūao papai o ngā koati; ā, māku ēnā e taka hei kai reka mā tōu pāpā, hei pērā me tāna e pai ai. 10 Ā, māu e kawe ki tōu pāpā, kia kai ia, kia manaaki ai ia i a koe keiwhā mate ia."
11 Nā, ka mea a Hākopa ki a Ripeka, ki tōna whaea, "Nā, ko Ēhau, ko tōku tuakana, he tangata pūhuruhuru, ko ahau ia he kiri maheni. 12 Tērā pea tōku pāpā e whāwhā i ahau, ā, ki tāna ka rite ahau ki te tangata tinihanga; ā, he kanga te mea e riro mai i ahau, kāhore he manaaki."
13 Nā, ko te meatanga a tōna whaea ki a ia, "Hei runga i ahau tōu kanga, e tāku tama; whakarongo mai ia ki tōku reo, haere, tīkina aua mea ki ahau."
14 Nā, ka haere ia, ka tīkina, ka mauria mai ki tōna whaea, ā, ka takā e tōna whaea he kai reka, he pērā me tā tōna pāpā i pai ai. 15 Nā, ka tīkina e Ripeka ngā kākahu papai o Ēhau, o tāna tama ō mua, i a ia hoki aua mea i roto i te whare; ā, whakakākahuria ana e ia ki a Hākopa, ki tāna tama ō muri. 16 Ā, ka whakapiritia e ia ngā hiako o ngā kūao koati ki ōna ringa, ki te wāhi māeneene hoki o tōna kakī. 17 Nā, ka hoatu e ia te kai reka me te taro i hangā e ia ki te ringa o Hākopa, o tāna tama.
18 Nā, ka tae ia ki tōna pāpā, ka mea, "E tōku matua!"
Ā, ka mea ia, "Tēnei ahau; ko wai koe, e tāku tama?"
19 Nā, ka mea a Hākopa ki tōna pāpā, "Ko Ēhau ahau, ko tāu mātāmua; kua oti i ahau tāu i kī mai ai ki ahau. Nā, maranga ake, e noho ki te kai i te kai i hopukia nei e ahau, kia manaaki ai tōu wairua i ahau."
20 Ā, ka mea a Īhaka ki tāna tama, "Nā te aha i hohoro ai te kitea e koe, e tāku tama?"
Ka mea ia, "Nā Ihowā hoki, nā tōu Atua, i hōmai kia hohoro."
21 Ā, ka mea a Īhaka ki a Hākopa, "Nuku mai nei nā, kia whāwhā ahau ki a koe, e tāku tama, ko tāku tama tonu rānei koe, ko Ēhau, kāhore rānei."
22 Nā, ka neke atu a Hākopa ki a Īhaka, ki tōna pāpā, ā, ka whāwhā tērā i a ia, ka mea, "Ko te reo, nō Hākopa te reo, ko ngā ringa ia, nō Ēhau ngā ringaringa." 23 Ā, kīhai ia i mōhio ki a ia, nō te mea he huruhuru ōna ringa, i rite ki ngā ringa o Ēhau, o tōna tuakana; nā, ka manaaki ia i a ia. 24 Ā, ka mea, "Ko tāku tama pū rānei koe, ko Ēhau?"
Ā, ka mea ia, "Ko ahau tēnei."
25 Nā, ka mea ia, "Kawea mai kia tata ki ahau, kia kai ahau i te kai i hopukia e tāku tama, kia manaaki ai tōku wairua i a koe."
Nā, kawea atu ana e ia ki a ia, ā, ka kai ia. I mauria atu anō e ia he wāina ki a ia, ā, inu ana ia. 26 Kātahi ka mea a Īhaka, tōna pāpā, ki a ia, "Nuku mai nei, ka kihi i ahau, e tāku tama."
27 Nā, ka neke atu ia, ā, ka kihi ia i a ia; ā, ka hongi ia i te haunga o ōna kākahu, ka manaaki i a ia, ka mea,
"Titiro hoki, rite tahi te haunga o tāku tama
ki te haunga o te pārae i manaakitia e Ihowā.
28 Kia hōmai anō e te Atua ki a koe te tōmairangi o te rangi,
me te mōmonatanga o te whenua,
kia nui anō hoki te wīti me te wāina!
29 Kia mahi ngā iwi ki a koe,
kia piko iho hoki ngā tauiwi ki a koe.
Kia waiho koe hei rangatira mō ōu tēina,
ā, kia piko iho ki a koe ngā tama a tōu whaea.
Kia kangā te tangata e kanga ana i a koe,
ā, kia manaakitia te tangata e manaaki ana i a koe."
Ka Īnoi a Ēhau mō te Manaakitanga o Īhaka
30 Ā, mutu ana te manaaki a Īhaka i a Hākopa, puta kau atu anō a Hākopa i te aroaro o Īhaka, o tōna pāpā, nā, ka tae mai a Ēhau, tōna tuakana, i tāna hopu kīrehe mohoao. 31 Kua oti anō hoki i a ia tētahi kai reka te taka, ā, kawea ana ki tōna pāpā, nā, ka mea ki tōna pāpā, "Kia ara ake tōku pāpā ki te kai i te mea i hopukia mai e tāna tama, kia manaaki ai tōu wairua i ahau."
32 Nā, ka mea a Īhaka, tōna pāpā, ki a ia, "Ko wai koe?"
Ā, ka mea ia, "Ko tāu tama ahau, ko Ēhau, ko tāu mātāmua."
33 Nā, tino wiri rawa ana a Īhaka, ā, ka mea, "Ha, ko wai rā tēnei i hopukia nei e ia he kai, ā, kawea ana mai ki ahau, ā, kainga katoatia ana e ahau i te mea kāhore anō koe i tae mai, ā, manaakitia ana ia e ahau? Āe rā, ka manaakitia anō ia."
34 Ā, i te rongonga o Ēhau i ngā kupu a tōna pāpā, ka tangi ia, he tangi nui, he tangi tīwerawera, ā, ka mea ki tōna pāpā, "Manaakitia ahau, āe rā, ahau anō hoki, e tōku pāpā."
35 Ā, ka mea ia, "I haere tinihanga mai tōu teina, ā, riro ana tōu manaaki i a ia."
36 Nā, ka mea ia, "Ka tika ha te tapanga i a ia ko Hākopa? Kua rua nei hoki ōku māmingatanga e ia. Ko tōku mātāmuatanga kua riro i a ia; ā, ināianei kua riro tōku manaaki i a ia." Ka mea anō ia, "Kāhore rānei i mahue atu ki a koe tētahi manaaki mōku?"
37 Nā, ka whakahoki a Īhaka, ka mea ki a Ēhau, "Nā, kua waiho ia e ahau hei rangatira mōu, kua hoatu hoki ōna tuākana katoa ki a ia hei apa; kua whakaūkia hoki ia e ahau ki te wīti, ki te wāina. Ā, he aha rā māu hei meatanga māku, e tāku tama?"
38 Nā, ka mea a Ēhau ki tōna pāpā, "Kotahi tonu ia tāu manaaki, e tōku pāpā? Manaakitia ahau, āe rā, ahau anō hoki, e tōku pāpā." Nā, nui atu te reo o Ēhau ki te tangi.
39 Nā, ka whakahoki a Īhaka, tōna pāpā, ka mea ki a ia:
"Nā, nō te mōmonatanga o te whenua te nohoanga mōu,
nō te tōmairangi hoki o te rangi i runga.
40 Mā tāu hoari hoki e ora ai koe,
me mahi anō koe ki tōu teina;
ā, tēnei ake, kei tōu kakenga hei rangatira,
nā, ka wāhia atu e koe tāna ioka i tōu kakī."
Ka Rere a Hākopa i te Riri o Ēhau
41 Nā, ka mauāhara a Ēhau ki a Hākopa mō te manaaki i manaakitia ai ia e tōna pāpā, ā, ka mea a Ēhau i roto i tōna ngākau, "E tata ana ngā rā e uhungatia ai tōku pāpā; ko reira ahau patu ai i tōku teina, i a Hākopa."
42 Nā, ka kōrerotia ki a Ripeka ngā kupu a Ēhau, a tāna tama ō mua. Ā, ka tono tangata ia ki te karanga i a Hākopa, i tāna tama ō muri, ka mea ki a ia, "Nā, tēnei tōu tuakana, a Ēhau, mō te wāhi ki a koe, te whakamārie nei i a ia, te mea nei ki te patu i a koe. 43 Nō konei, e tāku tama, whakarongo ki tōku reo; whakatika, e rere ki a Rāpana, ki tōku tungāne, ki Harana, 44 hei a ia koe noho ai mō ētahi rangi, kia tahuri atu rā anō te āritarita o tōu tuakana – 45 kia tahuri kē atu rā anō i a koe te riri a tōu tuakana, kia wareware hoki i a ia tāu i mea ai ki a ia. Kātahi ahau ka tono tangata ki te tiki atu i a koe i reira. He aha kia tangohia atu ai kōrua tokorua i ahau i te rangi kotahi?"
46 Nā, ka mea a Ripeka ki a Īhaka, "Kei te hōhā ahau ki te ora i ngā tamāhine a Hete. Ki te tango a Hākopa i tētahi wahine māna i roto i ngā tamāhine a Hete, i tētahi e pēnei ana me ēnei tamāhine o te whenua nei, hei aha ake mōku te ora?"