Isaías 37

1 Când a auzit împăratul*2 Împ. 19:1. Ezechia cuvintele acestea, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus în Casa Domnului. 2 A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe cei mai bătrâni dintre preoți, acoperiți cu saci, la prorocul Isaia, fiul lui Amoț. 3 Și i-au zis: „Așa vorbește Ezechia: ‘Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei lor, și totuși mamele n-au putere să nască. 4 Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru rămășița care a mai rămas.’" 5 Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus deci la Isaia. 6 Și Isaia le-a zis: „Iată ce veți spune stăpânului vostru: ‘Așa vorbește Domnul: «Nu te înspăimânta de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei. 7 Căci voi pune în el un duh de așa fel încât, la o veste pe care o va primi, se va întoarce în țara lui și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.»’" 8 Rabșache, la întoarcere, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis. 9 Atunci împăratul Asiriei a primit o veste despre Tirhaca, împăratul Etiopiei, prin care i se spunea: „El a pornit să-ți facă război." Cum a auzit lucrul acesta, a trimis soli la Ezechia, zicându-le: 10 „Așa să vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda: ‘Nu te lăsa amăgit de Dumnezeul tău, în care te încrezi și zici: «Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.» 11 Căci ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor și cum le-au nimicit cu desăvârșire. Și tu să fii izbăvit? 12 Oare dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei le-au izbăvit ei, și anume: Gozanul, Haranul, Rețeful și fiii lui Eden, care sunt la Telasar? 13 Unde sunt împăratul Hamatului*Ier. 49:23., împăratul Arpadului și împăratul cetăților Sefarvaim, Hena și Iva?’" 14 Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului, a întins-o înaintea Domnului 15 și I-a făcut următoarea rugăciune: 16 „Doamne al oștirilor, Dumnezeul lui Israel, care șezi pe heruvimi! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul! 17 Doamne, pleacă-Ți*Dan. 9:18. urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care le-a trimis Sanherib, ca să batjocorească pe Dumnezeul cel viu! 18 Este adevărat, Doamne, că împărații Asiriei au pustiit toate neamurile și țările lor 19 și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mâinile omului, de lemn și de piatră. De aceea i-au nimicit. 20 Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui Sanherib, ca toate împărățiile pământului să știe că numai Tu, Doamne, ești Dumnezeu!" 21 Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis să spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.’ 22 Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: ‘Fecioara, fiica Sionului, te disprețuiește și își bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine. 23 Pe cine ai batjocorit și ai ocărât tu? Împotriva cui ți-ai ridicat glasul și ți-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel; 24 prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul și ai zis: «Cu mulțimea carelor mele m-am suit pe vârful munților, pe coastele Libanului, și voi tăia cedrii lui cei mai înalți, cei mai frumoși chiparoși ai lui, și voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui, care este ca un pomet. 25 Am săpat izvoare și am băut din apele lor, și cu talpa picioarelor mele voi seca toate râurile Egiptului.» 26 Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult și că le-am hotărât din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăți tari în niște mormane de dărâmături. 27 Și locuitorii lor sunt neputincioși, înspăimântați și uluiți: sunt ca iarba de pe câmp și verdeața fragedă, ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul care se usucă înainte de a da în spic. 28 Dar Eu știu când stai jos, când ieși afară, când intri și când ești mânios împotriva Mea. 29 Deci, pentru că ești mânios împotriva Mea și mândria ta a ajuns până la urechile Mele, voi pune veriga*Cap. 30:28.Ezec. 38:4. Mea în nările tale și zăbala Mea între buzele tale și te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.’ 30 Și acesta să-ți fie semnul, Ezechia: anul acesta veți mânca ce va crește singur de la sine și în al doilea an, ce va răsări din aceasta, dar în al treilea an veți semăna, veți secera, veți sădi vii și veți mânca din rodul lor. 31 Și ce va mai scăpa din casa lui Iuda și ce va mai rămâne iarăși va prinde rădăcini dedesubt și va aduce rod deasupra. 32 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță și din muntele Sionului, cei izbăviți. Iată ce va face râvna*2 Împ. 19:31. Cap. 9:7. Domnului oștirilor. 33 De aceea așa vorbește Domnul despre împăratul Asiriei: ‘El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeți în ea, nu-i va sta înainte cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei. 34 Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit și nu va intra în cetatea aceasta’, zice Domnul, 35 ‘căci Eu voi ocroti*2 Împ. 20:6. Cap. 38:6. cetatea aceasta ca s-o scap, din pricina Mea și din pricina robului Meu David!’" 36 Îngerul*2 Împ. 19:35. Domnului a ieșit și a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și, când s-au sculat dimineața, iată că toți aceștia erau niște trupuri moarte. 37 Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s-a întors și a rămas la Ninive. 38 Și, pe când stătea cu fața la pământ, rugându-se în casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi Adramalec și Șarețer l-au lovit cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.

Ka Tono te Kīngi i tā Ihāia Tohutohu

1 Nā, ka rongo a Kīngi Hetekia, haea ana e ia ōna kākahu, kei te hīpoki i a ia ki te kākahu taratara, ā, haere ana ki te whare o Ihowā. 2 I tonoa anō e ia a Eriakimi rangatira o te whare, a Hepena kaituhituhi, me ngā kaumātua o ngā tohunga, he mea hīpoki ki te kākahu taratara, ki a Ihāia poropiti, tama a Āmoho; 3 hei mea ki a ia, "Ko te kupu tēnei a Hetekia: Ko tēnei rā, he rā nō te hē, nō te whakatuma, nō te whakamā; kua taea hoki te whānautanga tamariki, heoi kāhore he kaha e whānau ai. 4 Tērā pea a Ihowā, tōu Atua, ka rongo ki ngā kupu a Rapahake i tonoa mai nei e tōna ariki, e te kīngi o Ahiria, hei whākorekore ki te Atua ora, ā, ka riri ki ngā kupu i rongo ai a Ihowā, tōu Atua. Nā, kia ara tāu īnoi mō ngā toenga e noho nei."

5 Nā, ko te haerenga atu o ngā tāngata a Kīngi Hetekia ki a Ihāia, 6 ka mea a Ihāia ki a rātou, "Kī atu ki tō koutou ariki, ‘Ko te kupu tēnei a Ihowā: Kaua e wehi i ngā kupu i rongo rā koe, ki ērā i kohukohu mai rā ngā tāngata a te kīngi o Ahiria ki ahau. 7 Nā, ka tonoa e ahau he wairua ki a ia, ā, ka rongo ia i tētahi rongo, ka hoki ki tōna whenua; ka meinga anō hoki ia e ahau kia hinga i te hoari i tōna whenua.’ "

8 Nā, hoki ana a Rapahake, ā, rokohanga atu e ia e whawhai ana te kīngi o Ahiria ki Rīpina; i rongo hoki ia kua hāpainga mai e ia i Rakihi.

9 Ā, ka rongo ia ki a Tirihaka kīngi o Etiopia, ki te kōrero, "Kei te haere mai ki te whawhai ki a koe." Nā, ka rongo ia, ka tono tāngata anō ki a Hetekia, ka mea: 10 "Kī atu ki a Hetekia kīngi o Hūrā, mea atu: Kei tinihangatia koe e tōu Atua, e tāu e okioki nā koe, i a ia e kī nā, ‘E kore a Hiruhārama e hoatu ki te ringa o te kīngi o Ahiria.’ 11 Nanā, kua rongo nā koe ki tā ngā kīngi o Ahiria i mea ai ki ngā whenua katoa, ki tā rātou hunanga rawatanga i a rātou, ā, e ora rānei koe? 12 I whakaora rānei ngā atua o ngā tauiwi i ngā wāhi i hunā e ōku mātua; i Kotana, i Harana, i Retepe, i ngā tama a Erene, i ērā i Terahara? 13 Kei hea te kīngi o Hāmata, te kīngi o Ārapara, te kīngi o te pā o Hēparawaima, o Hena, o Iwa?"

Te Īnoi a Hetekia

14 Nā, ka tangohia mai e Hetekia te pukapuka i te ringa o ngā karere, kōrerotia ana e ia. Nā, haere ana a Hetekia ki runga, ki te whare o Ihowā, wherahia ana e ia ki te aroaro o Ihowā. 15 Nā, ka īnoi a Hetekia ki a Ihowā, ka mea: 16 "E Ihowā o ngā mano, e te Atua o Īharaira, e noho nā i runga o ngā kerupima, ko koe te Atua, ko koe anake, o ngā kīngitanga katoa o te whenua; nāu i hanga te rangi me te whenua. 17 Tahuri mai tōu taringa, e Ihowā, whakarongo mai; titiro mai ōu kanohi e Ihowā, kia kite koe; kia rongo ki ngā kupu katoa a Henakeripi, ki tāna i tuku mai ai hei whākorekore mō te Atua ora.

18 "He tika anō, e Ihowā, kua kore i ngā kīngi o Ahiria ngā iwi katoa, me tō rātou whenua. 19 Kua makā anō e rātou ō rātou atua ki te ahi, nō te mea ehara rātou i te atua, engari, he mahi nā te ringa tāngata – he rākau, he kōhatu – koia i hunā ai e rātou. 20 Tēnā rā, whakaorangia mātou āianei, e Ihowā, e tō mātou Atua, i tōna ringa, kia mōhio ai ngā kīngitanga katoa o te whenua ko koe a Ihowā, ko koe anake."

21 Katahi a Ihāia tama a Āmoho ka tono tāngata ki a Hetekia, hei mea: "Ko te kupu tēnei a Ihowā, a te Atua o Īharaira: I te mea i īnoi koe ki ahau mō Henakeripi kīngi o Ahiria; 22 nā, ko tā Ihowā kupu tēnei i kōrero ai mōna:

Kua whakahāwea te wāhina,

te tamāhine a Hiona ki a koe;

kataina iho koe e ia – rūrū ana te māhunga

o te tamāhine a Hiruhārama ki a koe.

23 Ko wai tāu i whākorekore nā, i kohukohu nā?

Ki a wai tōu reo i whakarahia nā,

tōu kanohi i kake nā ki runga?

Ki te Mea Tapu o Īharaira!

24 Meatia ana e koe āu karere

hei whākorekore mō te Ariki;

kua mea nā koe,

‘Kua kake ahau, me aku tini hāriata,

ki runga ki ngā wāhi tiketike o ngā maunga,

ki roto rawa o Repanōna;

ka tuaina anō e ahau ngā hīta roroa o reira,

me ō reira kauri papai;

ka tae anō ahau ki te wāhi tiketike o tōna wāhi whakamutunga mai,

ki te ngahere o tōna māra whai hua.

25 Keria ana e ahau,

inu wai ana ahau,

maroke ake i te kapu o tōku waewae

ngā awa katoa o Īhipa.’

26 "Kāhore rānei koe i rongo i mua noa atu,

nāku tēnā i mea?

I ngā rā onamata nāku tēnā i hanga?

Katahi nei ka whakaputaina e ahau,

ā, ka waiho nā koe hei mea i ngā pā taiepa

hei pūranga rukerukenga.

27 Koia i iti ai te kaha o ō reira tāngata;

wehi ana rātou, pōrahurahu kau ana;

rite tonu ki te tarutaru o te pārae,

ki te otaota matomato,

ki te taru i runga i ngā tuanui,

ki te wīti i ngingio i te mea kīanō i tupu noa.

28 "Otirā, e mātau ana ahau ki tōu nohoanga iho,

ki tōu haerenga atu, ki tōu haerenga mai,

me tōu nananga ki ahau.

29 Nā, mō tāu nananga ki ahau,

mō te mea kua tae ake nei tāu whakamanamana ki ōku taringa,

mō reira ka kuhua e ahau tāku matau ki tōu ihu,

tāku paraire ki ōu ngutu;

ā, ka whakahokia koe nā te ara

i haere mai nā koe.

30 "Ā, ko te tohu tēnei ki a koe:

I tēnei tau ka kai koutou i ngā mea tupu noa ake,

ā, i te rua o ngā tau ko ngā tupu noa ake o te tau.

Nā, hei te toru o ngā tau koutou whakatō ai, kokoti ai,

whakatō ai i ngā māra wāina, kai ai i ngā hua o aua māra.

31 Nā, tērā e hou anō whakararo ngā pakiaka o ngā oranga i mawhiti o te whare o Hūrā,

ka hua anō ngā hua whakarunga.

32 E puta ake hoki he toenga i Hiruhārama, he oranga i Maunga Hiona.

E taea tēnei e te ngākau nui o Ihowā o ngā mano.

33 "Nā, ko tā Ihowā kupu tēnei mō te kīngi o Ahiria:

E kore ia e haere mai ki tēnei pā,

e kore anō e perea he pere e ia ki konei,

e kore anō e maua e ia he whakangungu rākau ki mua i tēnei pā,

e opehia rānei he puke hei whawhaitanga ki konei.

34 Ko te ara i haere mai ai ia, ka hoki ia mā reira;

e kore anō ia e tae ki tēnei pā,"

e ai tā Ihowā.

35 "Ka tiakina hoki e ahau tēnei pā, ka whakaorangia;

he whakaaro ki ahau, ki tāku pononga anō, ki a Rāwiri."

Te Whati me te Matenga o Henakeripi

36 Nā, ka puta atu te anahera a Ihowā, ā, patua iho e ia i te puni o ngā Ahiriana kotahi rau e waru tekau mā rima mano; ā, te marangatanga ake i te ata, nanā, ō rātou tinana! He tūpāpaku katoa rātou. 37 Nā, tūria atu ana e Henakeripi kīngi o Ahiria, haere ana, hoki ana, noho rawa atu kei Ninewe.

38 Ā, i a ia e koropiko ana i te whare o tōna atua, o Nitiroko, patua iho ia e āna tama, e Ataramereke rāua ko Harētere, ki te hoari; mawhiti tonu atu rāua ki te whenua o Ararata, ā, ko tāna tama ko Etara Harono, te kīngi i muri i a ia.