To the chief Musician. Upon Muthlabben. A Psalm of David.

1 I will praise Jehovah with my whole heart; I will recount all thy marvellous works. 2 I will be glad and rejoice in thee; I will sing forth thy name, O Most High. 3 When mine enemies turned back, they stumbled and perished at thy presence: 4 For thou hast maintained my right and my cause. Thou sittest on the throne, judging righteously. 5 Thou hast rebuked the nations, thou hast destroyed the wicked; thou hast put out their name for ever and ever. 6 O enemy! destructions are ended for ever. — Thou hast also destroyed cities, even the remembrance of them hath perished. 7 But Jehovah sitteth for ever; he hath ordained his throne for judgment. 8 And it is he that will judge the world with righteousness; he shall execute judgment upon the peoples with equity. 9 And Jehovah will be a refuge to the oppressed one, a refuge in times of distress. 10 And they that know thy name will confide in thee; for thou, Jehovah, hast not forsaken them that seek thee.

11 Sing psalms to Jehovah who dwelleth in Zion; tell among the peoples his doings. 12 For when he maketh inquisition for blood, he remembereth them; the cry of the afflicted ones hath he not forgotten. 13 Be gracious unto me, O Jehovah; consider mine affliction from them that hate me, lifting me up from the gates of death: 14 That I may declare all thy praise in the gates of the daughter of Zion. I will be joyful in thy salvation. 15 The nations are sunk down in the pit that they made; in the net that they hid is their own foot taken. 16 Jehovah is known by the judgment he hath executed: the wicked is ensnared in the work of his own hands. Higgaion. Selah. 17 The wicked shall be turned into Sheol, all the nations that forget God*GodHebrew: Elohim18 For the needy one shall not be forgotten alway; the hope of the meek shall not perish for ever. 19 Arise, Jehovah; let not man prevail: let the nations be judged in thy sight. 20 Put them in fear, Jehovah: that the nations may know themselves to be but men. Selah.

Către mai-marele cântăreților.

Se cântă ca și „Mori pentru fiul".

Un psalm al lui David

1 Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea,

voi istorisi toate minunile Lui.

2 Voi face din Tine bucuria*Ps. 5:11. și veselia mea,

voi cânta Numele tău, Dumnezeule*Ps. 56:2;83:18. Preaînalt,

3 pentru că vrăjmașii mei dau înapoi,

se clatină și pier dinaintea Ta.

4 Căci Tu îmi sprijini dreptatea și pricina mea

și stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept.

5 Tu pedepsești neamurile, nimicești pe cel rău,

le ștergi*Deut. 9:14.Prov. 10:7. numele pentru totdeauna și pe vecie.

6 S-au dus vrăjmașii! N-au rămas din ei decât niște dărâmături veșnice!

Niște cetăți dărâmate de Tine! Li s-a șters pomenirea!

7 Ei s-au dus, dar Domnul*Ps. 102:12,26.Evr. 1:11. împărățește în veac

și Și-a pregătit scaunul de domnie pentru judecată.

8 El judecă lumea*Ps. 96:13;98:9. cu dreptate,

judecă popoarele cu nepărtinire.

9 Domnul*Ps. 32:7;37:39;46:1;91:2. este scăparea celui asuprit,

scăpare la vreme de necaz.

10 Cei ce cunosc*Ps. 91:14. Numele Tău se încred în Tine,

căci Tu nu părăsești pe cei ce Te caută, Doamne!

11 Cântați Domnului, care împărățește în Sion,

vestiți*Ps. 107:22. printre popoare isprăvile Lui!

12 Căci El răzbună*Gen. 9:5. sângele vărsat

și Își aduce aminte de cei nenorociți, nu uită strigătele lor.

13 Ai milă de mine, Doamne!

Vezi ticăloșia în care mă aduc vrăjmașii mei

și ridică-mă din porțile morții,

14 ca să vestesc toate laudele Tale în porțile fiicei Sionului

și să mă bucur*Ps. 13:5;20:5;35:9. de mântuirea Ta.

15 Neamurile*Ps. 7:15,16;35:8;57:6;94:23.Prov. 5:22;22:8;26:27. cad în groapa pe care au făcut-o

și li se prinde piciorul în lațul pe care l-au ascuns.

16 Domnul Se arată*Exod 7:5;14:4,10,31., face dreptate

și prinde pe cel rău în lucrul mâinilor lui. (Joc de instrumente*Ps. 19:14;92:3.. Oprire)

17 Cei răi se întorc în Locuința morților:

toate neamurile*Iov 8:13.Ps. 50:22. care uită pe Dumnezeu.

18 Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie*Vers. 12.Ps. 12:5.,

nădejdea*Prov. 23:18;24:14. celor sărmani nu piere pe vecie.

19 Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruiască omul;

neamurile să fie judecate înaintea Ta!

20 Aruncă groaza în ei, Doamne,

ca să știe popoarele că nu sunt decât oameni! (Oprire)